Hotel Medieval


Traseul Portilor



        Traseul Portilor cuprinde cele 7 porti ale cetatii bastionare Alba Carolina precum si cladirile cu valoare istorica construite aici de-a lungul mai multor secole.



Poarta a I-a

Poarta I Cetatea Carolina - Alba Iulia, Hotel edieval

Prima poarta dintre cele trei ale cetatii bastionare, care asigura accesul din directia estica are forma unui arc de trimf cu trei intrari. Pe ambele fatade ale portii se afla patru basoreliefuri cu scene mitologice. În partea superioara a acesteia se gaseste, pe un piedestal, stema Austriei incadrata de statuile zeului Marte si zeitei Venus si la cele doua extremitati doua bombarde in pozitie de tragere.



Poarta a II-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a II-a a cetatii bastionare este amplasata pe cea de-a doua linie de aparare a acesteia, având trei intrari cu deschiderile libere in partea superioara. Aceasta a fost demolata partial in anul 1937, pentru a permite desfasurarea lucrarilor de constructie la "Obeliscul Horea, Closca si Crisan". Dupa restaurare, conservare si reconstituire, Poarta a II-a a fost inclusa in circuitul cetatii.



Poarta a III-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a III-a a cetatii bastionare de la Alba Iulia este cea mai mare si mai impunatoare dintre cele sapte porti ale fortificatiei, remarcându-se prin masivitatea si bogatia decorului ce o impodobeste pe ambele fatade. Poarta are forma unui edificiu prismatic, cu dublu arc de triumf, având doua intrari pietonale si una carosabila. Deasupra acesteia se afla statuia ecvestra a lui Carol al VI-lea, imparatul austriac in timpul caruia a fost ridicata cetatea. În soclul statuii imparatului austriac, se afla amenajata celula unde se presupune ca a fost inchis Horea, principalul conducator al marii rascoale taranesti din 1784-1785.



Poarta a IV-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a IV-a este situata la mijlocul zidului ce leaga bastionul Sfintei Trinitati de bastionul Sfântul Mihail, fiind singura decorata de pe latura vestica, in stil baroc. Poarta este prevazuta cu o singura intrare semicirculara incadrata de pilastri, de o parte si de cealalta a acesteia gasindu-se doua camere de garda asezate simetric in valul de pamânt al curtinei, iar deasupra portii se afla o cladire care adapostea in trecut un corp de garda.



Poarta a V-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a V-a a fost amplasata pe coltul de sud-vest al ravelinului Sfânul Mihail, demolat partial in 1921, cu ocazia lucrarilor de constructie a Catedralei Ortodoxe. Poarta este una dintre intrarile secundare, aflate in partea vestica a cetatii Alba Carolina. Arhitectura acesteia este una simpla, fara elemente sculpturale. În fata portii se gaseste un pod ce face legatura intre ravelinul Sfântul Mihail si cea de-a treia linie de aparare a cetatii numita contragarda.



Poarta a VI-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a VI-a este amplasata pe cea de-a treia linie de aparare, contragarda. Aceasta are dimensiuni reduse, fiind compusa doar din doi piloni laterali lipsiti de elemente decorative. La exterior, cu ajutorul unui pod de lemn comunica cu o piateta, iar in partea opusa printr-un pasaj ingust, facea legatura cu poarta a V-a. Mai este cunoscuta si sub denumirea de Poarta Regelui deoarece pe aici au intrat regele Ferdinand si regina Maria, in anul 1922, cu ocazia incoronarii lor.



Poarta a VII-a

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Poarta a VII-a a fost descoperita in timpul lucrarilor recente de restaurare a cetatii. Aceasta este situata pe latura de nord a fortificatiei, mai precis pe cea de-a treia linie de aparare. Poarta se prezinta sub forma unui tunel boltit, din caramida. Dimensiunile impunatoare ale acesteia le permitea cavaleristilor sa paraseasca cetatea, in numar mare, pentru a lansa atacuri rapide. Tot prin aceasta poarta erau aprovizionate magaziile si cazematele din contragarda.



Catedrala Romano-Catolica Sfântul Mihail

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Catedrala Romano-Catolica, construita intre anii 1247-1291, este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura medievala din Transilvania. Acesta este o combinatie de stil romanic si gotic, completat cu elemente renascentiste si baroce. Interiorul ei se remarca prin inscriptii si blazoane ale demnitarilor religiosi si laici si prin prezenta monumentelor funerare, cum ar fi cele ale lui Iancu de Hunedoara, ale fratelui si fiului mai mare al acestuia.



Catedrala Ortodoxa Sfântul Mihail

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Catedrala Ortodoxa de la Alba Iulia a fost construita intre anii 1921-1922 pentru incoronarea regelui Ferdinand I si reginei Maria. Planul bisericii este cel in cruce greaca inscrisa, edificiul fiind o sinteza a mai multor elemente arhitectonice si decorative traditionale românesti. Principalele evenimente din istoria catedralei au fost incoronarea regelui Ferdinand si a reginei Maria si adunarea de la 1948 ce a marcat integrarea in Biserica Ortodoxa Româna a clerului si credinciosilor Bisericii Române Unite.


Palatul Episcopal

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Palatul Episcopal a fost construit in acelasi timp cu edificarea Catedralei Romano-Catolice, la sfârsitul secolului al XII-lea si inceputul secolului al XIII-lea. Începând cu anul 1556 resedinta episcopala a fost transformata in resedinta princiara pentru o perioada de timp de circa un secol si jumatate (1699). În 1715, dupa cucerirea Transilvaniei de catre habsburgi si dupa restaurarea catolicismului, Episcopiei romano-catolice i-a fost restituit fostul palat episcopal. În prezent cladirea, cu unele amenajari ulterioare, adaposteste sediul administrativ al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de la Alba Iulia.


Palatul Princiar

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Palatul Princiar a fost menit sa serveasca nevoilor de confort, de aparare si de reprezentanta a casei princiare. Initial a fost resedinta episcopala si sediul unei scoli capitulare, devenind resedinta principilor Transilvaniei dupa anul 1556. Dupa 1700 cladirea a fost folosita de catre habsburgi pâna la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când a primit numele regelui Ferdinand I, in prezent fiind o unitate militara dezafectata.


Palatul Apor

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Palatul Apor este cea mai reprezentativa constructie de arhitectura civila medievala pastrata in Alba lulia. Acest edificiu a fost construit in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si a apartinut unuia dintre marii nobili ai Transilvaniei, Ştefan Apor. În prezent, in Palatul Apor se afla sediul central al Universitatii si al principalelor departamente functionale ale acesteia.



Cladirea Ierihon

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Cladirea Ierihon a fost construita in anul 1756 pentru a fi utilizata de Seminarul Diecezan, infiintat de catre episcopul Anton S. Stoyka. Acest edificiu, in circumstante necunoscute, a fost distrus, in locul lui construindu-se, dupa anul 1900, noua cladire "Ierihon", unde in prezent se afla Protopopiatul Romano-Catolic si locuintele personalului.



Biblioteca Batthyaneum

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Biblioteca Batthyaneum, fosta biserica a calugarilor trinitarieni a fost construita in anul 1719. Începând cu anul 1792, cladirea a fost achizitionata de catre episcopul catolic al Transilvaniei, Ignatiu Batthyani, si transformata in biblioteca si observator astrologic. În prezent, biblioteca adaposteste peste 70000 de manuscrise, documente si tiparituri. Cel mai important manuscris este Codex aureus, carte bisericeasca scrisa cu litere de aur ce dateaza din secolul al IX-lea.


Muzeul National al Unirii

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Pavilionul ofiterilor cunoscut sub numele de "Babilon" a fost construit intre anii 1851-1853 pentru a servi ca spatiu de locuit in folosul ofiterilor si subofiterilor garnizoanei din cetate. Începând cu anul 1968 cladirea Babilon a fost transformata in Muzeul Unirii. Edificiul are doua etaje si peste 100 de incaperi unde se afla exponate din diverse perioade istorice, precum si depozite, biblioteca si laboratoarele de restaurare.


Sala Unirii

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Edificiul Salii Unirii a fost construit in anii 1898-1900, destinatia initiala fiind aceea de Cazinou militar al armatei austro-ungare din cetate. Cladirea Cazinoului a fost aleasa la 1 Decembrie 1918 ca loc de desfasurare a Marii Adunari Nationale care a proclamat in unanimitate unirea Transilvaniei cu România. În interiorul Salii Unirii se gasesc exponate legate de ziua de 1 Decembrie 1918.


Statuia lui Mihai Viteazul

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

In fata Palatului Princiar (resedinta voievodului Mihai Viteazul dupa intrarea acestuia in Alba Iulia de la 1 noiembrie 1599) a fost ridicata, in mod simbolic, statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul. Anul construirii coincide cu implinirea a 50 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.



Monumentul Losenau

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Monumentul Losenau, se prezinta sub forma unui turnulet neogotic. Aceasta a fost inaugurat in anul 1860 in memoria colonelului austriac de artilerie Ludovic Losy vón Losenau, mort in septembrie 1849, in batalia de la podul Simeriei.




Monumentul Custozza

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

Monumentul Custozza a fost ridicat in anul 1906 in memoria ofiterilor si soldatilor cazuti in data de 24 iunie 1866 lânga Custozza, intre Verona si Mantua, in batalia dintre austrieci si italieni, pentru posesiunea Venetiei.





Obeliscul Horea, Closca si Crisan

Poarta a II Cetatea Carolina, Alba Iulia

In fata Portii a III-a a fost ridicat in anul 1937 un monument sub forma de obelisc. Acesta este inchinat memoriei conducatorilor rascoalei taranesti din 1784-1785, Horea, Closca si Crisan. In soclul monumentului a fost amenajata o celula simbolica in memoria liderilor rascoalei.





TRASEE TURISTICE



Rezervari online